ROMÂNIA TRECE LA ORA DE VARĂ ÎN ACEASTĂ NOAPTE. IMPACTUL UNEI ORE DE SOMN ÎN MINUS ASUPRA ORGANISMULUI
În noaptea de 28 spre 29 martie 2026, România se pregătește pentru trecerea la ora de vară, ceea ce va impune modificarea ceasurilor prin avansarea lor cu o oră. Această ajustare, deși poate părea o formalitate banală, are consecințe profunde asupra sănătății și bunăstării individului. Mulți dintre noi am putea experimenta stări de oboseală accentuată, dificultăți de concentrare și o adaptare mai lentă la noul program, efecte care se pot resimți pentru o perioadă de câteva zile.
Conform specialiștilor în sănătate, majoritatea persoanelor reușesc să se acomodeze cu noul ritm în termen de aproximativ o săptămână, însă există și categorii de oameni care pot avea o tranziție mai lentă. Alexandru Nechifor, medic specialist în medicină internă, subliniază importanța ceasului biologic uman – acesta reglează nu doar somnul, ci și foamea, secreția hormonală și temperatura corpului. O schimbare bruscă în ceea ce privește ora de somn are capacitatea de a dezechilibra acest mecanism natural, necesitând astfel o perioadă de adaptare mai lungă, în funcție de sensibilitatea fiecărei persoane.
SIMPTOMELE COMUNE DUPĂ SCHIMBAREA OREI
După această tranziție la ora de vară, oamenii pot experimenta o gamă variată de simptome, printre care oboseala intensă, somnolența și dificultăți în menținerea concentrării. De asemenea, iritabilitatea și scăderea nivelului de energie sunt frecvent întâlnite, ceea ce contribuie la o stare generală de disconfort. În același timp, este important de menționat că trecerea la ora de vară vine cu avantajul prelungirii luminii naturale a zilei, facilitând activitățile în aer liber în timpul serii. Totuși, acest aspect favorabil poate întârzia instalarea somnului, iar experții recomandă să limităm expunerea la lumina artificială înainte de culcare pentru a îmbunătăți calitatea somnului.
ORIGINEA OREI DE VARĂ
Conceptul de ora de vară, care își are rădăcinile în istorie, a fost propus pentru prima dată în 1784 de Benjamin Franklin, care a căutat soluții pentru economisirea combustibililor folosiți la iluminat, adaptând astfel timpul în funcție de lumina solară pe parcursul verii. O sută de ani mai târziu, în 1898, George Hudson din Noua Zeelandă a avut o idee similară, gândind o metodă prin care activitățile umane să se alinieze la lumina naturală, cu scopul de a reduce consumul de energie. Primele implementări ale orei de vară au avut loc în 1916, cu Germania și Marea Britanie ca pionieri. România a adoptat ora de vară pentru prima dată în 1932, iar din 1997, schimbarea orei se face conform unui program standardizat, cu ajustări în prima duminică din aprilie și revenirea la ora standard în prima duminică din octombrie.
Prin urmare, chiar dacă ajustarea timpului poate fi percepută ca un simplu detaliu administrativ, efectele sale asupra sănătății și modului de viață sunt semnificative și merită o atenție sporită din partea societății.