Povestea fiscului bihorean nu începe cu Ioan Mihaiu. Începe cu oamenii pe care i-a urmat, cu cei pe care i-a traversat și cu ce a ales — sau a omis — să facă. La capătul ei se află 260 de milioane de euro nerecuperați, un fiu la executări silite, o numire de ultim moment la Beiuș și o brigadă de șoc care funcționează azi exact acolo unde a funcționat întotdeauna
Redacție investigație | 12 martie 2026 | Surse: Bihoreanul, G4media, PRESShub, ebihoreanul.ro, Recorder, Cotidianul, Newsweek România, surse proprii
Există o metodă prin care un sistem de captare instituțională supraviețuiește schimbărilor de guvern, restructurărilor administrative și valurilor anticorupție: nu prin rezistență activă, ci prin continuitate pasivă. Prin oameni care rămân în funcție indiferent de cine câștigă alegerile, care nu acționează când ar trebui să acționeze și care, la plecare, lasă în urmă succesori din familia pe care nu au urmărit-o. Fiscul județului Bihor a funcționat după această logică timp de cel puțin un sfert de secol. Ioan Mihaiu a fost chipul ei cel mai longeviv — șaisprezece ani în fruntea instituției, prefect la mijloc, revenit, detașat în cele din urmă la București cu o frază ambiguă: ne convine, nu ne convine, mergem. Dar această poveste nu se termină cu detașarea lui. Se continuă.
Înainte de Mihaiu: ce a construit fiscul bihorean
Povestea instituției nu poate fi înțeleasă fără a o lua de la capăt — de la oamenii care au condus fiscul bihorean înainte ca Ioan Mihaiu să preia conducerea în februarie 2009. Fiecare dintre ei a lăsat urme. Unele s-au văzut imediat. Altele abia acum.
Ioan Lăscău a fost director general adjunct al Direcției Generale a Finanțelor Publice Bihor în anii 2001-2003 — numărul doi sau trei în ierarhia instituției. Era, după propriile declarații date ulterior în context judiciar, pe punctul să finalizeze o anchetă majoră împotriva unor oameni de afaceri locali cu datorii mari la buget. Declarase explicit: eram pe punctul de a le da lovitura — însă ei au aflat și mi-au dat ei lovitura.
Lovitura a venit prin denunț. Omul de afaceri Jan Podilă, patronul complexului President din Băile Felix, a declarat la parchet că Lăscău îi pretinsese materiale de construcție și bani pentru a-i aproba rambursările de TVA și a nu-l controla. Tribunalul Brașov — dosarul fusese strămutat — l-a achitat în 2010, reținând că probele fuseseră obținute ilegal și că doi martori cheie și-au retras declarațiile, susținând că fuseseră presați de parchet. CA Brașov a confirmat achitarea în 2012. ÎCCJ l-a condamnat la recurs în 2013, reintroducând probele declarate ilegale. Lăscău a executat pedeapsa, a câștigat la CEDO în 2020 — drept la proces echitabil încălcat — și a fost achitat definitiv de ÎCCJ în aprilie 2023, după nouăsprezece ani. Podilă Jan, denunțătorul, a câștigat în 2016 licitația pentru hotelul din Cetatea Oradea.
Rețeaua pe care Lăscău o investigase era cea Tărău-Ranyak: Adrian Tărău, fiul prefectului PSD al Bihorului, și Zoltan Ranyak, partenerul lui în domeniul petrolului. Aceeași rețea pe care procurorul Alexandru Lele o atinsese în 2001, când îl arestase pe Tărău. Același Tărău pe care premierul Adrian Năstase îl eliberase prin presiune publică. Iar atunci când tânărul procuror Cristian Panait, trimis la Oradea să construiască dosar împotriva lui Lele, a refuzat și a propus neînceperea urmăririi, a murit pe 10 aprilie 2002, la douăzeci și nouă de ani. Dosarul morții sale a fost clasat. Lele a fost achitat definitiv în 2008 — aceeași soluție pe care Panait o propusese cu șase ani înainte.
Dorel Pătcaș ocupase poziția de director adjunct DGFP Bihor coordonând activitatea de inspecție fiscală — compartimentul care verifica firmele. DNA Oradea l-a reținut în noiembrie 2015 pentru patru infracțiuni de luare de mită și spălare de bani. A fost arestat preventiv. La 13 aprilie 2018 a decedat. Dosarul s-a stins. Nicio condamnare definitivă. Nicio confiscare. Nicio clarificare publică despre cine altcineva beneficiase de mecanismul pe care el îl administrase.
LĂSCĂU — 19 ANI DE DOSAR 2001: investigație activă rețea Tărău-Ranyak → denunț Podilă Jan → 2010 achitat TB Brașov (probe ilegale, martori retractați) → 2012 confirmat CA Brașov → 2013 condamnat ÎCCJ (reintroduce probele) → 2020 CEDO: drept la proces echitabil încălcat → apr. 2023: achitat definitiv ÎCCJ. Podilă Jan: 2016 câștigă licitația hotel Cetatea Oradea.
„Selecția naturală instituțională nu are nevoie de o coordonare centrală. Are nevoie doar de oameni care știu ce s-a întâmplat cu cei dinaintea lor.”
Ioan Lascau
Contextul: Micula și datoria care nu s-a executat
Frații Ioan și Viorel Micula — fondatorii holdingului European Drinks and Foods, cel mai mare angajator din județ, vări cu Cornel Popa, fostul lider PNL Bihor — au acumulat față de statul român o datorie provenind din decizia Comisiei Europene din 2015: schema de ajutor de stat din 1999 fusese ilegală. Datoria, cu dobânzi și penalități, a crescut de la 220 de milioane de euro la 395 de milioane. AJFP Bihor — instituția condusă de Mihaiu — nu a executat silit. Nu a individualizat creanțele. Nu a furnizat materialele fiscale necesare pentru ca dosarul penal deschis in rem de IPJ Bihor în 2018 să avanseze la urmărire penală in personam.
La sfârșitul lui 2019, după ce au pus sechestru pe conturile Romatsa, Nuclearelectrica și Conpet, Micula au obținut plata integrală: 395 de milioane de euro din Fondul de Rezervă al statului român. Abia în martie 2025 — șaisprezece ani după ce Mihaiu preluase șefia fiscului — AJFP Bihor a emis dispoziții de instituire a măsurilor asigurătorii. Documentele au ieșit cu erori de substanță: dispoziția din 24 martie indica o sumă, un act de îndreptare emis trei săptămâni mai târziu a modificat suma totală, data emiterii, titlul creanței și persoana împuternicită. Curtea de Apel Oradea: era dificil de stabilit ce a mai rămas valabil din prima decizie. AJFP nu individualizase bunurile vizate de sechestru. Instanța a anulat. ÎCCJ a respins definitiv recursul pentru Viorel Micula în decembrie 2025. Pierdere prin erori procedurale: aproximativ 260 de milioane de euro.
DATORIA — CRONOLOGIA NEMIȘCĂRII 2009: Mihaiu preia DGFP Bihor. 2015: CE declară ajutorul de stat din 1999 ilegal — datorie 395M euro. 2018: dosar penal in rem IPJ Bihor. AJFP nu furnizează materiale pentru in personam. Dec. 2019: stat plătit 395M euro. Mart. 2025: AJFP emite măsuri asigurătorii cu erori. CA Oradea anulează. Dec. 2025: ÎCCJ respinge recursul definitiv. Pierdere: ~260M euro.
Frații Micula: Ioan Micula ( stanga) și Viorel Micula (dreapta)
Judecătorii din Beiuș: când suspendarea devine instrument
Beiușul este un oraș de câteva mii de suflete la poalele Apusenilor. Judecătoria din oraș a devenit, între aprilie și noiembrie 2022, scena unui episod care a ajuns până la Inspecția Judiciară și la CSM.
Nicolae Liposchi ajunsese la Judecătoria Beiuș în aprilie 2022 prin detașare — exact în intervalul în care dosarele legate de executarea silită a creanțelor Micula ajungeau pe rolul instanței. Trei judecători ai Judecătoriei Beiuș — Emilia-Maria Prahanca, Raluca-Meda Baciu și Nicolae Liposchi — au admis succesiv cererile de suspendare a executării formulate de frații Micula, suspendând procedurile până la soluționarea definitivă a acțiunii în anularea deciziei Comisiei Europene. Ministerul Finanțelor a sesizat Inspecția Judiciară: judecătorii au favorizat familia Micula și au împiedicat recuperarea a 395 de milioane de euro.
Inspecția Judiciară a deschis anchetă. Concluzia sa proprie, transmisă CSM: judecătorii dispuseseră suspendarea prin nesocotirea din culpă a normelor de drept procesual, cu consecințe grave asupra înfăptuirii actului de justiție. CSM a pronunțat în noiembrie 2023 verdictul: toți trei judecători nevinovați.
Liposchi a cerut transfer la Judecătoria Oradea sau Marghita. Cererea nu i-a fost aprobată. La 1 martie 2025 a fost promovat la Tribunalul Bihor Secția Penală. În aceeași lună a fost desemnat președinte al secției penale — funcție din care coordonează judecata de primă instanță și, în calitate de judecător de drepturi și libertăți, autorizează percheziții, mandate de interceptare, arestări preventive.
Această ultimă calitate este, în contextul bihorean actual, mai mult decât o funcție administrativă. Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Bihor este astăzi același Nicolae Liposchi — cel care a suspendat executarea silită împotriva fraților Micula în 2022 și care a fost declarat nevinovat de CSM în 2023. El este cel care semnează mandatele de interceptare și percheziție solicitate de procurorul Cristian Ardelean — noul șef al urmăririi penale la Parchetul Tribunalului Bihor, revenit la DNA în iunie 2024 prin neatacarea recursului de către șeful DNA Marius Voineag. Liposchi girează, semnează și acoperă urmărirea penală pe care Ardelean o coordonează, inclusiv în dosarele fraților Micula și ale lui Victor Micula junior. Este o combinație care nu a apărut printr-o decizie unică vizibilă. A apărut prin seria de decizii pe care le-am parcurs până aici.
LIPOSCHI — TRAIECTORIA Apr. 2022: detașat Judecătoria Beiuș. Apr.–nov. 2022: trei judecători admit suspendarea executării silite Micula. IJ: nesocotire culpabilă a normelor procesuale, consecințe grave. Nov. 2023: CSM — toți trei nevinovați. Transfer respins. 1 mart. 2025: promovat Tribunalul Bihor Secția Penală. Aceeași lună: desemnat președinte secție penală și judecător de drepturi și libertăți — semnează mandatele lui Ardelean.
Man, Ardelean și abuzurile documentate: o radiografie
Ciprian Man a condus Serviciul Teritorial Oradea al DNA între decembrie 2013 și martie 2017. A fost promovat de Laura Codruța Kovesi la treizeci și trei de ani — cel mai tânăr șef de serviciu teritorial DNA din istoria instituției. A adus cu el la DNA Oradea pe Cristian Ardelean, principalul său colaborator, procuror cu un trecut profesional marcat de dosare tergiversate, înregistrări audio-video ținute în dezordine și tentative de sancționare disciplinară la parchetele prin care trecuse anterior, tentative blocate prin intervenții telefonice la conducerea instituției.
Împreună au construit un sistem documentat în plângeri penale, în rapoarte de control și, în cele din urmă, într-o înregistrare audio din interiorul sediului DNA Oradea, publicată pe 4 ianuarie 2019 de avocatul Răzvan Doseanu — cel care apăra și clienți trimiși în judecată de aceiași procurori. Înregistrarea data dintr-o ședință internă din 19 ianuarie 2018. În ea se auzeau vocile lui Man, Ardelean și ale altor colegi discutând despre judecători buni și judecători răi, despre cum unii achitau fără să se uite la dosar și despre ce ar trebui făcut. Cuvintele lui Man — să intre frica în ele — au rămas în spațiul public ca descrierea cea mai exactă a metodei.
Ciprian Man
„să intre frica în ele” — Ciprian Man, fost șef DNA Oradea, înregistrare internă 19 ianuarie 2018, publicată de avocatul Răzvan Doseanu
Metoda funcționase deja înainte de înregistrare. Plângerile penale formulate împotriva lui Ardelean documentau: declarații de inculpați scrise de procuror și semnate ulterior de aceștia; procese verbale de prezentare a materialului de urmărire penală falsificate; martori instruiți înainte de audieri, cu acces la rechizitorii în penitenciar; acorduri de recunoaștere a vinovăției obținute prin promisiuni de pedepse minime nerespectate. Cazul cel mai vizibil documentat: în dosarul Kiss, ofițerul de poliție judiciară Traian Surducan îi promisese denunțătorului Bojtor că va ieși cu maxim suspendare, în schimbul denunțului împotriva lui Kiss. Bojtor ceruse poligraf pentru confirmare. Cererea a rămas fără rezultat.
Arsenalul de intimidare viza nu numai inculpații, ci și judecătorii care pronunțaseră achitări. Man i-a fabricat un dosar tatălui judecătorului Antik Levente de la Curtea de Apel Oradea — Antik Bela, medic psihiatru la Spitalul de Psihiatrie Nucet, acuzat de luare de mită, dosar ținut la sertar ca instrument de presiune. Judecătoarei Adina Cioflan și judecătoarei Angela Tod li s-au deschis proceduri de urmărire penală pentru membri de familie. Raluca Cuc, Denisa Vidican, Florica Roman, Olimpiu Berindei — șeful secției penale CA Oradea — au declarat ulterior în anchete că acțiunile procurorilor le-au provocat stări de frică, temere, nelinște și mari traumatisme psihice.
Motorul instituțional al acestui mecanism era judecătoarea Crina Muntean — parteneră a lui Man, fost vicepreședinte al Tribunalului Bihor și fostă președintă a Secției Penale, judecătoare de drepturi și libertăți. Ea a deținut, până la 1 ianuarie 2018, un monopol factic asupra mandatelor de supraveghere tehnică de la Tribunalul Bihor: dosarele cu mandate de interceptare erau ținute în dulapul din biroul ei, fără acces al grefierului, filele necusute și nenumerotate. Inspecția Judiciară a constatat că Muntean se opusese reorganizării secției și distribuirii aleatorii a cauzelor de drepturi și libertăți, menținând o situație în care ea era singurul judecător de drepturi și libertăți din instanță, cu posibilitatea de a controla ce mandate se emit și pentru cine. Avocatul Doseanu a sesizat Inspecția Judiciară în august 2019 în legătură cu această situație. IJ a trimis-o în judecată disciplinară. CSM a suspendat-o șase luni în iulie 2020.
DNA Oradea a înregistrat în 2018 cincizeci și trei de achitări — o achitare pe săptămână. Rata de achitare: 27%. Kovesi conducea DNA. Nu a luat nicio măsură publică. Doi inspectori DNA au efectuat controale la serviciul teritorial Oradea în 2017 și 2018, documentând grave probleme. Nicio acțiune urmată. Man a rămas șef al serviciului teritorial până la revocarea sa în ianuarie 2019, după explozia publică a înregistrării. Ardelean a fost suspendat. Surducan, ofițerul de poliție judiciară, a fost revocat pe 25 ianuarie 2019 și pensionat opt zile mai târziu. Zero declarații publice din partea lui. Zero dosar penal.
MAN-ARDELEAN — METODELE DOCUMENTATE 1. Declarații scrise de procuror, semnate de inculpați. 2. PV de prezentare materiale falsificate. 3. Acorduri de recunoaștere obținute prin promisiuni nerespectate. 4. Martori instruiți cu acces la rechizitorii în penitenciar. 5. Dosare fabricate membrilor de familie ai judecătorilor care achitaseră. 6. Dosar fabricat tatălui judecătorului Antik Levente (Antik Bela, medic Nucet) — ținut la sertar. 7. Monopol mandate interceptare prin judecătoarea Crina Muntean. Rezultat: 53 achitări DNA Oradea 2018, rată 27%. Răspuns Kovesi: zero.
Ardelean Cristian Marius
Dosarul care s-a clasat și revenirile care au urmat
Secția Specială pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție — creată în 2018, desființată în 2022 — a deschis dosar penal în 2019 împotriva lui Man, Ardelean, Adrian Muntean și Crina Muntean pentru șantaj, abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului și instigare. La dosar au depus mărturii judecătorii care declaraseră că abuzurile le provocaseră traumatisme. În noiembrie 2019, Ardelean a fost pus sub urmărire penală pentru două infracțiuni de șantaj și două de abuz în serviciu.
Dosarul a fost clasat de SIIJ la 17 martie 2025: faptele nu există. Aceeași ordonanță care a stins acuzațiile penale împotriva lui Ardelean este cea prin care toate marturiile judecătorilor intimidați — Cioflan, Pătrăuș, Cuc, Vidican, Roman, Berindei — au fost declarate insuficiente. Ancheta disciplinară IJ împotriva lui Man și Ardelean a ajuns la ÎCCJ, care la 2 iunie 2025 a respins definitiv acțiunea.
Paralel cu dosarul penal, se desfășura o altă procedură. Ardelean contestase la Curtea de Apel Cluj revocarea sa din DNA din 2019. Instanța l-a repus în drepturi pe 29 aprilie 2024. Șeful DNA Marius Voineag nu a formulat recurs. Decizia a rămas definitivă. Pe 18 iunie 2024, Voineag a semnat ordinul de reîncadrare a lui Ardelean la DNA Oradea. Statul a plătit retroactiv salariile din perioada 2019-2024 — cinci ani și jumătate. CSM a constatat că, în aceeași zi cu reintegrarea, mandatul de trei ani al lui Ardelean la șefia Secției de Urmărire Penală a Parchetului Tribunalului Bihor — funcție pe care o preluase pe 17 ianuarie 2024 — a încetat. Calendarul este precis: Ardelean a condus SUP Bihor de la 17 ianuarie la 18 iunie 2024, exact intervalul în care dosarele Micula avansau în instanță. S-a întors la DNA Oradea cu salariile recuperate și fără nicio anchetă activă.
„Cel care a semnat recuperarea lui Ardelean este Marius Voineag — același care conduce DNA și care, prin neatacarea recursului, a transformat o decizie de primă instanță în fapt împlinit.”
Voineag Marius
Voineag: arhitectul revenirilor
Marius Ionuț Voineag a preluat conducerea DNA pe 30 martie 2023, propus de guvernul PSD condus de Nicolae Ciucă — al cărui dosar de plagiat de la UNAP fusese clasat de Voineag în 2023, la trei luni după ce ridicase documentele de la CNATDCU. Voineag revenise în urmărire penală în 2021 prin intermediul lui Bogdan Licu, procuror general ajuns ulterior judecător la CCR, considerat apropriat SRI.
Profilul lui Voineag la conducerea DNA este construit pe o serie de acte pe care critica internă le-a documentat cu precizie. Procurorul Neculai Cârlescu a sesizat Inspecția Judiciară în 2025 că, imediat după ce anunțase că urmează să îl declare suspect pe Nicu Marcu, președintele ASF, a primit o notă de serviciu care îl muta de urgență pe secția judiciară — scoțându-l din toate dosarele active. Sora lui Voineag, Camelia Vlădescu, era angajată în ASF din 2022, numită în mandatul lui Marcu, fără concurs. Marcu a fost numit director ORNISS pe 28 martie 2025, la doisprezece zile după clasarea dosarului. Inspecția Judiciară a concluzionat că independența lui Cârlescu nu fusese afectată. Un inspector al IJ a infirmat această concluzie. Sesizarea disciplinară depusă de Cârlescu nu a fost înregistrată de IJ timp de două luni.
Laura Deriuș, procuroare DNA revocată de Voineag, a denunțat public blocarea unui alt dosar — achizițiile supraevaluate de la Primăria Chiajna, cu uși de 11.000 de lei bucata, dosar infirmat de șeful de secție Ionuț Ardeleanu, adus în DNA de Voineag după ce lucraseră împreună la DIICOT. Ardeleanu și Voineag figurau în declarații de avere cu un împrumut de 25.000 de lei contractat între ei în 2021.
Procuroarea Andreea Lascu a fost revocată de Voineag în timp ce ancheta SRI — dosar clasat ulterior. Directiva internă prin care Voineag a impus raportarea prealabilă a actelor de urmărire penală la conducerea DNA a produs exodul a peste douăzeci de procurori din cei aproximativ o sută patruzeci ai instituției. Inspecția Judiciară a fost sabotată: un prim ordin din 16 decembrie 2025 autorizase controlul, un al doilea semnat de procurorul Fleckhammer pe 24 decembrie 2025 — Ajunul Crăciunului — îl contramandata.
Marius Voineag a declarat la bilanțul DNA din februarie 2026 că instituția a devenit profitabilă, cu sechestre de 330 de milioane de lei. Nu a oferit exemple concrete privind politicieni de rang înalt. Mandatul său se termina în primăvara lui 2026. Pe 2 martie 2026, ministrul PSD Radu Marinescu l-a propus adjunct Procuror General — singurul candidat, aviz CSM în curs, decizie finală Nicușor Dan.
VOINEAG — DOSARELE PROTEJATE Ardelean (CA Cluj 29 apr. 2024): Voineag nu atacă recursul → reîncadrare DNA 18 iun. 2024 → stat plătit 5 ani salarii retroactive. Ciucă plagiat: ridicat documente UNAP + CNATDCU, clasat mart. 2023 → 3 luni mai târziu Ciucă îl propune șef DNA. Cârlescu-Marcu/ASF: sora Voineag (Camelia Vlădescu) angajată ASF 2022 fără concurs → Cârlescu mutat urgent când anunță suspectarea lui Marcu → dosar clasat mart. 2025 → Marcu director ORNISS 28 mart. 2025. Lascu: revocată în timp ce ancheta SRI → dosar clasat.
Kovesi: ce a văzut și ce nu a făcut
Laura Codruța Kovesi a condus DNA din 2013 până în 2018. Sub mandatul ei, Ciprian Man a fost promovat șef al serviciului teritorial Oradea la treizeci și trei de ani — cel mai tânăr din istoria instituției. Dana Titian, consiliera personală a Kovesi, descrisă de colegi drept creierul ei, ținea corespondență activă cu Ardelean despre dosarele judecătoarelor Tod și Cioflan, conform emailurilor intrate în spațiul public. Ordinele interne 95/2017 și 102/2017 mandataseră-o pe Titian să efectueze controale rezervate legal procurorilor. IJ constatase în 2017 că Kovesi și Titian refuzaseră să prezinte dosarele Morariu Iorga inspectorilor.
Laura-Codruța-Kovesi
În 2017, DNA Oradea a înregistrat cincizeci și trei de achitări. Doi inspectori DNA au efectuat controale în 2017 și 2018, documentând grave probleme la serviciul teritorial Oradea. Kovesi nu a luat nicio acțiune publică vizibilă. Man a rămas în funcție. Ardelean a rămas în funcție. Surducan a rămas în funcție. Înregistrarea din 19 ianuarie 2018 — care dovedea discuțiile despre fabricarea de dosare împotriva judecătorilor — a circulat intern timp de un an înainte să fie publicată de Doseanu. Nu există nicio dovadă că Kovesi a acționat în acel interval.
Kovesi a fost revocată de Curtea Constituțională în iulie 2018. A plecat la Parchetul European, unde a câștigat alegerile pentru funcția de șef EPPO și și-a construit un profil european de investigatoare a fraudelor cu fonduri UE. Pe 12 decembrie 2025 a semnat, ca prima semnatară, scrisoarea magistraților români în apărarea statului de drept — o scrisoare prin care, pe pozițiile 26 și 28, erau Ardelean și Man. Kovesi nu a comentat această proximitate.
„Mă bucur că justiția a triumfat, s-a făcut dreptate după 5 ani și jumătate. Încă o dovadă că la DNA Oradea nu s-au comis abuzuri.” — Cristian Ardelean, după reîncadrarea la DNA Oradea, iunie 2024
Haniș: cumnatul, percheziția albă și telefonul
Alin Haniș a devenit șef al IPJ Bihor în 2018, numit de ministrul Carmen Dan. Haniș este cumnatul lui Sere Cornel, omul de încredere al lui Viorel Micula de peste douăzeci de ani — confirmat G4media. Merge la partide de vânătoare cu Ioan Mang, liderul PSD Bihor și finul lui Victor Micula junior. Tabloul relațional nu provine din declarații politice — provine din rechizitorii.
În 2019, IPJ Bihor a efectuat o percheziție la reședința lui Victor Micula junior în căutarea unor arme deținute ilegal. Haniș a participat personal. Nu s-a găsit nimic. Câteva luni mai târziu, DGA a efectuat o percheziție similară. S-a găsit un arsenal: optsprezece infracțiuni privind deținerea ilegală de arme.
Rechizitoriul consemnează episodul anterior: Micula junior intrase cu mașina pe o stradă pietonală din centrul Oradei. Oprit de mascați, l-a sunat pe Haniș — reproșând că mascații tăi au treabă cu mine. Echipajul de poliție rutieră sosit nu a aplicat nicio sancțiune și nu a întocmit nicio fișă de eveniment. Contactat de G4media, Haniș a închis telefonul.
Liviu Popa, predecesorul lui Haniș la șefia IPJ Bihor, ajuns ulterior la conducerea IGPR, a fost trimis în judecată de DNA Oradea pentru mită și apartenența nedeclarată la o lojă masonică. A fost achitat definitiv după ce SIIJ nu a formulat recurs la ÎCCJ. Judecătorul Ovidiu Galea, anchetat în același dosar, achitat și el, a fost declarat de CNSAS ofițer al Securității politice. Soția lui, Irina Galea, este avocat al firmelor din grupul European Drinks. Galea a tergiversat procesul CNSAS până la pensie, în martie 2023.
Alin Haniș
Ioan Mihaiu: traseul omului care a rămas
Ioan Mihaiu s-a născut în 1966 la Blaj, în județul Alba. A absolvit Academia de Studii Economice din București în 1989 și a fost repartizat în Bihor — la Băile Felix. A rămas. A intrat în sistemul fiscal și a urcat metodic: șapte ani la conducerea Gărzii Financiare Bihor, din care cinci ca șef efectiv, apoi, din 13 februarie 2009, director executiv al Direcției Generale a Finanțelor Publice Bihor. Numirea a fost propusă de prefectul Florian Serac. Criteriul declarat: cel mai potrivit om disponibil.
A traversat toate guvernele: PDL, USL, PSD, PNL, coaliții de toate culorile. Restructurările ANAF din 2013 i-au schimbat titlul funcției și subordonarea — DGFP Bihor a devenit AJFP Bihor, subordonată regional Cluj-Napoca — dar Mihaiu a rămas. Cel mai longeviv șef de instituție din Oradea, cum îl descria presa locală.
Pe parcursul acestor ani, frații Micula acumulau datoria față de stat. Dosarul penal din 2018 stătea in rem. Judecătorii din Beiuș suspendau executarea silită. AJFP Bihor nu furniza materialele necesare. Măsurile asigurătorii nu erau instituite. Pierderile se acumulau. Mihaiu nu a comentat niciodată public niciun aspect al acestor dosare.
În mai 2017, guvernul PSD l-a detașat prefect al județului Bihor. La ceremonia de instalare au participat toți șefii instituțiilor deconcentrate și liderul PSD Bihor, Ioan Mang. Mihaiu a declarat că nu este înregimentat politic. A afirmat același lucru când a revenit, în decembrie 2019, la conducerea AJFP Bihor — după ce guvernul PNL Orban l-a înlocuit la prefectură.
Instalarea lui Mihai Mihaiu în administrația publică a avut loc în iulie 2018, la jumătatea mandatului de prefect al tatălui. Fiul a câștigat un concurs pentru un post de inspector la Serviciul de Evidență Informatizată a Persoanei din cadrul Primăriei comunei Sânmartin. Presa locală a observat imediat direcția: tânărul intra în Corpul funcționarilor publici prin cel mai discret punct de acces posibil. Un comentariu publicat pe Bihoreanul l-a formulat direct: azi-mâine vine baiatu’ lu’ tata și vă execută silit. Mihai Mihaiu s-a transferat ulterior în sistemul ANAF. A ajuns la Executări Silite.
MIHAIU — TRASEUL COMPLET N. 1966, Blaj. ASE București 1989, repartizat Bihor. 7 ani șef Garda Financiară. 13 feb. 2009: director DGFP Bihor (PDL). 2013: restructurare ANAF — șef AJFP, subordonare Cluj. Traversează toate guvernele 2009–2017. 28 mai 2017: detașat prefect Bihor (PSD). Iul. 2018: fiul Mihai → inspector Primăria Sânmartin (tatăl = prefect). Dec. 2019: revocat, revine AJFP. 2025: Mihai la Executări Silite ANAF. Dec. 2025: detașat director adjunct Adm. Fin. Sector 1 București. Ultimul act semnat: Adina Micula șefă ANAF Beiuș.
Ioan Mihaiu
Ultimul act: Adina Micula la Beiuș
Ultimul act semnat de Ioan Mihaiu înainte de a fi detașat la București a fost numirea la conducerea Unității Fiscale Orășenești Beiuș a unei persoane pe nume Adina Micula. Înlocuia pe Raul Nica, ținut cu delegație pe funcție de mai mulți ani.
Unitatea Fiscală Orășenești Beiuș este exact structura ANAF care gestionează dosarele fiscale ale familiei Micula la nivel local — dosarele de executare silită, dosarele de monitorizare fiscală a firmelor din grup. Legătura dintre numele din actul de numire și numele familiei căreia instituția îi gestionează creanțele nu a fost comentată oficial de ANAF. Presa bihoreană a sesizat-o imediat.
Detașarea lui Mihaiu și numirea Adinei Micula au apărut simultan, în aceeași săptămână de la sfârșitul lui 2025. Același ordin al președintelui ANAF care l-a adus pe Andrei Lucian Candrea la conducerea AJFP Bihor — un om fără afiliere politică publică, venit din Direcția Antifraudă — a desemnat la Beiuș pe Bogdan Bocșa, provenit din AJFP Bihor. Adina Micula a rămas în funcție câteva săptămâni. Presa bihoreană a comentat că și schimbările de la Beiuș au legătură cu raportarea finanțiștilor locali la cazul Micula.
„Ultimul act al omului care nu acționase șaisprezece ani a fost să plaseze un nume din familia pe care nu o urmărise în funcția care îi gestiona creanțele.”
Brigada de șoc și lista care urmează
Astăzi, structura operațională din Bihor arată astfel: Cristian Ardelean coordonează urmărirea penală la DNA Oradea — reintrodus în instituție prin grija lui Voineag. Nicolae Liposchi coordonează secția penală a Tribunalului Bihor — promovat după ce fusese absolvit de CSM pentru suspendarea executărilor silite Micula. Liposchi este judecătorul de drepturi și libertăți care semnează mandatele de interceptare și percheziție solicitate de Ardelean, inclusiv în dosarele fraților Micula și ale lui Victor Micula junior, inculpat în mai multe dosare grave și retras în Elveția, invocând motive medicale, în timp ce posta pe rețele sociale imagini cu elicopterul și ceasul de 100.000 de euro.
Combinația Liposchi-Ardelean nu este singurul element al tabloului bihorean documentat de jurnaliști ca Valer Marian și Sorin Roșca Stănescu. Lista magistraților bihoreni cu trasee și conexiuni similare — judecători care au semnat la momentul potrivit, procurori care au clasat la momentul potrivit, avocați care apar pe ambele părți ale baricadei — este mai lungă decât ceea ce a apărut până acum în spațiul public. Ea urmează.
Crina Muntean, fosta deținătoare a monopolului de mandate de interceptare de la Tribunalul Bihor, parteneră a lui Man, suspendată șase luni disciplinar, cercetată de SIIJ și absolvită, a semnat și ea scrisoarea din decembrie 2025. Antik Levente, judecătorul al cărui tată fusese vizat de un dosar Man ținut la sertar, menționat în investigațiile privind rețeaua din justiția bihoreană, este judecător activ la Curtea de Apel Oradea — instanța care a anulat măsurile asigurătorii emise de AJFP Bihor împotriva fraților Micula. Soția sa, Cristina Antik, ocupă simultan funcții de contabilă-șefă la patru instituții publice din Bihor.
Alin Haniș continuă la șefia IPJ Bihor. Ioan Mang conduce PSD Bihor. Dosarul penal principal al fraților Micula este instrumentat de Ardelean. Procesul lui Victor Micula junior — dosarul cu arme, optsprezece infracțiuni — se apropie de prescripție. Operațiunea Jupiter a Parchetului General, cu percheziții la sediile European Food and Drinks din noiembrie 2025, este în desfășurare. Andrei Lucian Candrea conduce AJFP Bihor din ianuarie 2026. Bogdan Bocșa conduce Unitatea Fiscală Orășenești Beiuș.
Sistemul nu a fost demantelat. A fost curățat la capete vizibile — directorii de la Beiuș și de la Oradea, înlocuiți. Structura care a produs șaisprezece ani de nemișcare fiscală, o percheziție albă urmată de un arsenal descoperit câteva luni mai târziu, suspendări de executare silită urmate de promovări, reveniri după epurări — această structură continuă să funcționeze. Dosarele sunt pe rol. Prescripția avansează. Brigada de șoc este la locul ei.
„Cui datorează? Nouă cetățenilor. Ce datorează? Transparență, adevăr, despăgubiri pentru banii publici furați și cheltuiți în interes personal și despăgubiri pentru sabotarea economiei naționale. Și mai au o datorie pentru cetățenii abuzați, distruși, pentru capitalul autohton distrus prin titluirea de dosare etc. Până nu răspund toți nu putem avea un stat de drept ori pretenții la democrație. Putem visa în continuare despre democrație și statul de drept însă, între timp, mafia nedestructurată și eradicată va transforma acest vis într-o realitate de coșmar.”
