Uniunea Europeană își întărește regulile pentru noile state membre
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat recent că Uniunea Europeană (UE) va implementa reguli mai stricte destinată prevenirii abuzurilor din partea noilor state membre, care ar putea devia de la reformele asumate sau ar putea utiliza dreptul de veto în mod iresponsabil. Kos a făcut aceste declarații într-un interviu oferit publicației POLITICO, scoțând în evidență importanța unui sistem robust care să asigure respectarea angajamentelor asumate de țările care devin membre ale UE.
„Dacă noul stat membru respectă regulile, nu vor exista repercusiuni. În schimb, abaterile vor atrage măsuri severe, iar acesta este sistemul pe care ne concentrăm să-l construim”, a punctat Marta Kos, cu referire la discuțiile purtate în marja unei întâlniri a miniștrilor de externe în Luxemburg.
Aceste anunțuri vin în contextul în care UE a început primele runde de negocieri detaliate pentru aderarea Ucrainei și Moldovei. Kosovo, de asemenea, și-a finalizat formal alte două capitole de negociere, apropiindu-se de obținerea statutului de membru. Comisia Europeană lucrează la propuneri menite să întărească cadrul de protecție, iar discuțiile recente au evidențiat preocupările statelor membre cu privire la impactul extinderii asupra procesului decizional și posibilitatea ca guvernele să inverseze reformele după aderare.
În acest sens, Franța, Germania și Țările de Jos au subliniat că orice expansiune a Uniunii trebuie să fie însoțită de garanții care să asigure că reformele vor fi respectate, fără a afecta echilibrul de putere existent în cadrul comunității europene. Chancellor-ul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron au încurajat o abordare graduală, sugerând ca țările din Balcanii de Vest, cum ar fi Albania, să beneficieze de avantaje economice și politice înainte de a deveni membri cu drepturi depline.
Un aspect important subliniat de Kos este că liderii statelor membre au început să fie mai proactivi, aducând propuneri inovatoare în discuțiile pe tema extinderii. Kos și-a exprimat optimismul că vor putea oferi mai multe detalii curând. Ea a ținut să reamintească că experiențele anterioare cu unele state membre au evidențiat problemele generate de neîndeplinirea regulilor.
Ungaria, sub conducerea fostului prim-ministru Viktor Orbán, a blocat frecvent consensul în privința unor subiecte esențiale, cum ar fi sancțiunile împotriva Rusiei, permițând astfel să întârzie sprijinul european pentru Ucraina. În plus, Ungaria a avut fonduri de peste 10 miliarde de euro înghețate din cauza acuzațiilor referitoare la încălcarea obligațiilor democratice și legale, o situație pe care diplomații UE caută să o evite în viitor.
Pe de altă parte, recent, Montenegro, o țară cu o populație de aproximativ 600.000 de locuitori, a început redactarea tratatului său de aderare la UE, alimentând speranțele că va fi prima țară care va adera la Uniune după Croația, care a devenit membră în 2013. Marta Kos a afirmat că acest tratat va servi ca model pentru viitoarele aderări. „Ceea ce se va schimba în acest proces este că, pentru prima dată, garantăm că regulile vor fi respectate pe termen lung, indiferent dacă este vorba de cinci, zece sau cincisprezece ani”, a subliniat Kos.
Premierul montenegrin, Milojko Spajić, a declarat că țara sa nu va ezita să implementeze măsuri de protecție necesare pentru a păstra credibilitatea procesului de aderare, atâta timp cât acestea sunt bine definite, previzibile și aplicate exclusiv în urma unor abateri reale de la angajamentele asumate. Kos a accentuat că procesul de aderare trebuie să se bazeze mereu pe merit, menționând progresul Ucrainei și Moldovei și indicând că țara care va face mai multe progrese va avea parte și de un avans mai rapid în negocieri.
