SUSPICIUNI DE FRAUDĂ ȘI FURT DE IDENTITATE: EMIL BOC ANUNȚĂ REZILIEREA CONTRACTULUI PENTRU CENTURA CLUJULUI
Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a făcut publică o decizie deosebit de importantă, anunțând că a hotărât să denunțe unilateral contractul de proiectare și execuție a centurii metropolitane a orașului. Această acțiune vine pe fondul unor grave suspiciuni de fraudă internațională, asemănătoare cu cele descoperite în diverse contracte guvernamentale din România, conform surselor citate de Agerpres.
Boc a detaliat că aceste suspiciuni se concentrează în special asupra licitației legate de proiectul centurii metropolitane, incluzând aspecte legate de furtul de identitate electronică. Această situație a determinat administratia locală să acorde un termen pentru clarificări companiei Dimex, precum și liderului asocierii implicate în contract. Din păcate, explicațiile primite nu au reușit să clarifice problema, dimpotrivă, au complicat-o și mai mult, conform declarațiilor lui Boc.
„Soluția legală și responsabilă la care am ajuns, din păcate, este denunțarea unilaterală a contractului”, a subliniat Boc în timpul unei conferințe de presă. El a adăugat că suspiciunile de fraudă și furt de identitate nu se limitează doar la acest proiect, având impact asupra altor patru licitații în curs de desfășurare în România, cu o valoare totală estimată de aproape trei miliarde de euro.
Printre licitațiile afectate se numără varianta de ocolire a Mediașului, drumul de legătură Târgoviște, drumul expres Bacău-Piatra Neamț și drumul de la Curtea de Argeș. Emil Boc a evidențiat astfel amploarea acestor fraude internaționale, considerându-le fără precedent în România post-revoluționară, ceea ce subliniază gravitatea actualei situații în sistemul de achiziții publice.
Proiectul centurii metropolitane, cu o valoare estimată de 1,1 miliarde de euro, a fost câștigat de o asociere ce include Dimex 2000 Company din România, Integral Inzenjering din Bosnia și Hydrostroi din Bulgaria. Recent, firma bosniacă a solicitat oficial anularea contractului, motivând că nu s-a înscris la licitație și a refuzat colaborarea cu partenerul românesc din cauza unor documente incomplete și a presiunilor pentru formarea parteneriatului.
Acest scandal îndelungat ridică întrebări fundamentale privind integritatea procesului de achiziții publice în România și transparența gestionării proiectelor de amploare, evidențiind astfel necesitatea unor măsuri ferme pentru prevenirea și combaterea corupției în acest sector esențial.
