SLOVACIA DESFIINȚEAZĂ BIROUL PENTRU PROTECȚIA AVERTIZORILOR DE INTEGRITATE, ÎN CIUDA OPOZIȚIEI COMISIEI EUROPENE
Într-un gest defiant care amplifică tensiunile cu Bruxelles-ul, guvernul condus de Robert Fico din Slovacia a luat decizia controversată de a desființa Biroul pentru Protecția Avertizorilor de Integritate. Această măsură, adoptată într-o manieră accelerată chiar de Ziua Internațională Anticorupție, reprezintă una dintre cele mai severe critici aduse coaliției populiste de stânga, aflată la putere din 2023.
Recent, Parlamentul slovac a votat un proiect de lege care a obținut 78 de voturi din 150, înlocuind astfel instituția creată în 2021, conform Directivei Uniunii Europene privind protecția avertizorilor, cu o nouă structură. Această nouă organizație va fi condusă direct de guvern, ceea ce a stârnit un val de critici din partea partidelor de opoziție și a societății civile. Criticile sugerează că această reformă reprezintă un instrument de diminuare a protecției și de subminare a credibilității avertizorilor de integritate.
Avertismente ignorate: UE și organizațiile internaționale
Critica deciziei nu a întârziat să apară, chiar înainte de adoptare. Procurorul Public European a avertizat că eliminarea protecției avertizorilor va compromite procesul de detectare, raportare și investigare a corupției la nivel înalt. Comisia Europeană a notificat în mod repetat autoritățile slovace cu privire la neconcordanțele dintre prevederile acestui proiect de lege și standardele Uniunii Europene, subliniind că eliminarea protecțiilor instituționale ar putea chiar echivala cu o încălcare a dreptului comunitar.
Biroul pentru Protecția Avertizorilor din Slovacia nu a rămas tăcut. Aceștia au exprimat regretul față de pierderea unui sistem ce a fost construit cu mare dificultate și dedicare începând cu 2021, subliniind că noua legislație va diminua atât nivelul de protecție oferit, cât și încrederea publicului în această instituție esențială.
CONTROVERSE ȘI ACUZAȚII: ÎNCERCAREA DE A CONTROLA JUSTIȚIA?
Asociațiile non-guvernamentale și membri ai opoziției politice au caracterizat această mișcare ca fiind o „răzbunare politică” orchestrată de ministrul de interne Matúš Šutaj Eštok. Această percepție a fost alimentată de faptul că ministerul său a fost anterior sancționat de biroul desființat, în urma unor cazuri în care ofițeri de poliție de elită, protejați de legea avertizorilor, au fost suspendați. Aceștia investigau acte de corupție implicând oficiali de rang înalt ai guvernului.
Guvernul slovac a negat însă vehement orice acuzație de represalii sau de motivare politică. Conform unui comunicat oficial emis de Ministerul de Interne, modificările formulate ar avea drept scop soluționarea „problemelor sistemice” apărute în urma aplicării vechii legi. Totodată, autoritățile au invocat decizii judecătorești care, conform spuselor lor, confirmă necesitatea acestei reforme. Cu toate acestea, scepticismul, atât intern cât și internațional, persistă.
O ISTORIE A DEMOLĂRII INSTITUȚIILOR ANTICORUPȚIE
De la revenirea sa la putere, partidul Smer condus de Robert Fico a întreprins pași alarmanți către destructurarea instituțiilor anticorupție din Slovacia. Printre exemplele celebre se numără desființarea Biroului pentru Procurorul Special, care s-a ocupat de cazuri de corupție foarte mediatizate, și demantelarea unității speciale de poliție NAKA, responsabilă cu combaterea crimei organizate. În acest climat de erodare systemică, protecția avertizorilor devine o ultimă redută a transparenței în fața tendințelor iliberale ale guvernului Fico.
Se ridică acum întrebarea dacă președintele Peter Pellegrini va interveni în această situație. Există indicii că ar putea taxa legea, dar chiar și în acest context, coaliția guvernamentală are capacitatea să adopte legea printr-un nou vot în parlament.
Pe măsură ce Slovacia se pregătește pentru repercusiuni politice din partea Uniunii Europene, decizia guvernului transmite un mesaj alarmant despre viitorul statului de drept în această țară. Instituțiile independente sunt treptat subordonate voinței politice, iar costurile pe termen lung pentru democrație și justiție devin din ce în ce mai greu de evitat.
