SICRIUL DOMNITORULUI GHYKA, EXPUS LA COTROCENI
Pe data de 9 noiembrie 2025, Sala Unirii a Palatului Cotroceni a fost martora unui moment deosebit de solemn, încărcat de simbolistică istorică. Sicriul cu rămășițele pământești ale domnitorului Grigore Alexandru Ghyka, ultimul Domn al Moldovei, a fost expus, marcând o repatriere ce a întârziat aproape două secole. Acest eveniment remarcabil a fost onorat de prezența președintelui României, Nicușor Dan, care a susținut un discurs emoționant, evidențiind semnificația întoarcerii la rădăcinile naționale și importanța reconcilierii cu trecutul.
REFORMELE CARE AU MODELAT UN VIITOR MAI BUN
Nicușor Dan a scos în evidență moștenirea valoroasă a domnitorului Ghyka, care nu a fost doar un lider, ci și un reformator ce a anticipat modernizarea societății. Printre realizările sale notabile se numără abolirea cenzurii, un act curajos pentru epoca sa, și înființarea primelor unități medicale specializate, inclusiv a unei maternități publice – o premiere națională. De asemenea, sub conducerea sa, robia țiganilor a fost abolită, iar Jandarmeria Română și-a fundamentat primele baze instituționale. Aceste reforme au pus temelia pe care societatea românească se sprijină și astăzi.
UNIREA DIN 1859: PIATRĂ DE TEMELIE A UNITĂȚII ROMÂNEȘTI
În cadrul ceremoniei, președintele a subliniat importanța crucială a Unirii de la 1859, un moment care nu trebuie perceput doar ca o simplă întâmplare a istoriei, ci ca rezultatul efortului colectiv. Rolul domnitorului Ghyka în acest proces complex de formare a unității naționale a fost reamintit ca fiind esențial. Istoria Moldovei, perioadă în care aceasta era adesea cunoscută sub numele de Moldovlahia, demonstrează legătura indisolubilă dintre regiuni și valorile culturale românești, relevând astfel amploarea misiunii de a păstra vie identitatea națională.
TERAPIA MEMORIEI: RECONCILIEREA CU TRECUTUL
Moștenirea comunistă a afectat profund mentalitatea colectivă, adesea rescriind destinele unor personalități istorice, considerându-i „dușmani ai poporului”. Nicușor Dan a pledat pentru ceea ce a numit o „terapie a memoriei”, menită să vindece rănile și să reabiliteze figurile care au contribuit la nașterea României moderne. În opinia sa, evaluările istorice eronate trebuie corectate, înlocuindu-se cu o viziune onestă și cuprinzătoare, care să celebreze valorile și sacrificiile pre-statale.
O CEREMONIE DE RECONCILIERE ȘI RESPECT
Cortegiul funerar a ajuns la Palatul Cotroceni în jurul orei 9:00, fiind întâmpinat cu onoruri militare de către Jandarmeria Română. Ceremonia s-a desfășurat într-o atmosferă solemnă, oferind publicului oportunitatea de a aduce un omagiu între orele 10:00 și 20:00, dar în condiții stricte de securitate. Deși florile și lumânările nu au fost permise în interior, acestea au putut fi depuse în pridvorul Bisericii Cotroceni, subliniind astfel dorința organizatorilor de a păstra un caracter sobru al evenimentului.
ÎNTOARCEREA ACASĂ: SIMBOL AL CONTINUITĂȚII
Rămășițele domnitorului Ghyka au fost repatriate din Franța, unde au fost deshumate în prezența descendenților și oficialilor români. Cursa TAROM care a readus sicriul pe pământ românesc a avut o semnificație profund istorică. Sicriul a fost inițial depus la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” de la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, înainte de a ajunge la Cotroceni. Aceste gesturi subliniază respectul profund al autorităților față de rădăcinile naționale, iar mesajul președintelui Nicușor Dan a subliniat încheierea ceremoniei prin cuvintele: „Bine ai venit acasă, Măria Ta!”
Sursa: cronicaromaneasca.ro/politica/sicriul-domnitorului-ghyka-expus-la-cotroceni/