Scandal diplomatic între Croația și Franța din cauza avioanelor second-hand
Președintele Croației, Zoran Milanović, este în mijlocul unei dispute aprinse cu Franța, generată de achiziționarea unor avioane de luptă Rafale second-hand. Această reacție a lui Milanović a venit în urma dezvăluirii că, în timp ce Croația a optat pentru avioane utilizate, Serbia, rivalul tradițional, a achiziționat un lot nou de aeronave de același tip. Criticile lui Milanović sunt dure și fără menajamente: „Ne face să arătăm ca niște proști,” a constatat el, subliniind umilința pe care o simte în urma acestei situații.
Tranzacția controversată a fost semnată în 2021, Croația plătind 999 de milioane de euro pentru 12 avioane Rafale provenite din stocurile forțelor aeriene franceze. Aceste avioane au înlocuit flota veche de MiG-21 de fabricație sovietică, livrarea completă fiind finalizată în aprilie 2025. În contrast, Serbia a semnat în august 2024 un contract în valoare de 2,7 miliarde de euro pentru 12 avioane Rafale noi, cu livrări programate începând cu anul 2028. Discrepanța dintre cele două afaceri a generat o reacție explozivă din partea președintelui croat.
Tensiuni istorice și fricțiuni actuale
Furia lui Zoran Milanović nu este doar o reacție la un simplu acord militar; aceasta este alimentată și de un istoric complicat între Croația și Serbia. Cele două țări au fost implicate într-un conflict violent în anii ’90, urma destrămării Iugoslaviei, iar în ciuda progresele în relațiile diplomatice, Serbia continuă să reprezinte o sursă de îngrijorare pentru Zagreb, în special din cauza legăturilor sale cu Moscova. Croația, fiind parte din NATO și Uniunea Europeană, se simte vulnerabilă în fața acestui secol de neîncredere și rivalitate.
Prezența ministrului adjunct al Apărării francez, Benjamin Haddad, la Zagreb, nu a reușit să calmeze situația. Haddad a încercat să justifice înțelegerea Franței cu Serbia, subliniind că aceasta ajută la reducerea dependenței Belgradului de armamentul rusesc, dar Milanović a respins această teorie, considerând că interesele naționale ale Croației au fost complet ignorate.
Criza politică internă și diviziunile guvernamentale
Polemicile generate de achizițiile de avioane au dus la diviziuni în interiorul guvernului croat. O parte dintre oficialii croați susțin vehement poziția președintelui, acuzând Franța de neglijență, dat fiind că a vândut avioane mai avansate Serbiei. Ceilalți membri ai guvernului menționează, totuși, că avioanele achiziționate de Croația nu sunt de neglijat, dat fiind că pot fi modernizate conform standardelor F4, cu un acord recent semnat cu Franța în decembrie 2025.
În această dispută se adaugă și conflictele politice interne dintre Milanović, reprezentant al stângii, și premierul de centru-dreapta, Andrej Plenković. Se pare că măsurile de atac din partea lui Milanović sunt văzute ca o oportunitate de a-și critica în mod direct rivalul politic.
Interese globale în joc
Ministerul apărării din Croația a adoptat o viziune mai realistă asupra acestor afaceri internaționale, subliniind că reacția ostilă a președintelui reflectă o neînțelegere a dinamicii comerțului global cu arme. Un reprezentant al ministerului a explicat că marile puteri, cum ar fi SUA, Franța, Marea Britanie, Rusia și China, explică teorii mai strategice, vânzând arme țărilor adesea antagoniste. De exemplu, Statele Unite colaborează cu Israelul și Egiptul, în timp ce Rusia vinde armament ambelor rivale, India și Pakistan.
În ciuda criticilor, acordul Croației cu Franța pentru avioanele Rafale ilustrează o dorință clară de modernizare a forțelor armate croate, de la echipamentele de origine sovietică către cele occidentale. Totuși, alegerea avioanelor second-hand a fost contestată, inclusiv în parlamentul francez, unde unii legislatori au exprimat temeri legate de capacitățile aviatice ale Franței.
Strategia Serbiei și prioritățile Franței
Pe de altă parte, Serbia nu stă degeaba, diversificându-și sursele de armament, fiind majoritar dependentă de China și Rusia. Achiziția avioanelor Rafale reprezintă o tentativă a Serbiei de a-și reorienta strategic alianțele către Vest, deși scepticismul persistă asupra acestei mișcări. Acordul de 2,7 miliarde de euro subliniază prioritățile Franței de a-și extinde influența economică chiar și în zone de conflict delicat precum Balcanii.
Astfel, în mijlocul unei crize diplomatice și a tensiunilor interne, Croația se află la o răscruce, cu perspective opuse asupra viitorului său militar și geopolitic. Acel moment de înfruntare cu Franța va rămâne un capitol notabil în istoria relațiilor croato-franceze, dar și un exemplu asupra complexităților politice din cadrul regiunii Balkane.
Sursa: Politico
