Investigația cerută asupra cercului apropiat lui Orbán pentru miliarde „furate”
Autoritățile din Ungaria, în special prin intermediul Autorității Ungare pentru Integritate, au solicitat o anchetă detaliată a oficialilor de vârf din guvernul premierului Viktor Orbán, referitor la dispariția unor miliarde de euro din fondurile Uniunii Europene. Cererea de investigare vine pe fondul eforturilor noului prim-ministru, Péter Magyar, de a convinge Bruxelles-ul că Ungaria este pregătită să primească o sumă semnificativă, de peste 10 miliarde de euro, bani care au fost blocați datorită îngrijorărilor legate de statul de drept.
Ferenc Pál Biró, președintele Autorității Ungare pentru Integritate, a declarat că „politicieni de rang înalt ar putea fi urmăriți penal” pentru participarea lor la un presupus plan care a dus la fraudarea sistematică a contribuabililor europeni pe parcursul a 16 ani de conducere orbánistă. Acesta a subliniat că echipa sa a identificat mai multe cazuri penale și a evidențiat necesitatea ca România să își recupereze fondurile, având în vedere că multe dintre acestea au fost deja transferate în alte direcții.
Autoritatea, care a fost înființată în 2022 ca parte a reformelor promovat de Bruxelles, are rolul de a monitoriza utilizarea fondurilor UE. Instituția este independentă de guvern și are responsabilitatea de a demonta rețelele clientelare create în timpul mandatului lui Orbán, rețele ce acoperă domenii precum construcțiile, utilitățile publice și mass-media. Biró conduce această instituție din momentul înființării sale.
Recent, Biró a indicat faptul că trei companii au câștigat majoritatea contractelor pentru furnizarea de bunuri și servicii guvernamentale, cu sume percepute pentru acestea artificial exagerate. Conform afirmațiilor sale, guvernul a cheltuit circa 10 miliarde de euro în ultimii patru ani cu aceste entități, fără a le numi. „Prețurile umflate, care prezintă un risc de corupție, se ridică la 3,5 miliarde de euro,” a adăugat el, subliniind că licitațiile publice au fost „manipulate” iar produsele de bază au fost taxate mult peste prețurile normale de piață.
Péter Magyar, care a preluat funcția de prim-ministru în luna mai a acestui an după o victorie electorală semnificativă, a acuzat constant administrația precedentă de corupție. Până acum, guvernul ungar a refuzat să comenteze cererile de informații referitoare la această situație.
Mai recent, Magyar a avut întâlniri cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, la Bruxelles, unde s-a convenit asupra eliberării a până la 16,4 miliarde de euro în fonduri reținute din cauza nerespectării obligațiilor legale ale Ungariei față de UE. Totuși, acesta va trebui să prezinte un plan convingător pentru implementarea reformelor esențiale și utilizarea corectă a acestor fonduri înainte de finalul lunii august, altfel riscă să piardă accesul la aceste sume vitale.
Biró a subliniat că Ungaria a rămas „cu mult în urmă” în ceea ce privește monitorizarea cheltuielilor legate de fondurile europene. A explicat că, pe parcursul investigațiilor sale, a fost supus diverselor atacuri motivare politic, iar tentativele de mită i-au fost aduse în întâmpinare, vizându-l pe el și pe echipa sa în încercările de a lua la scrutin schema actuală de achiziții publice.
Biró a dezvăluit că soția sa a fost contactată cu o ofertă pentru un post plătit exorbitant, dar inexistent, fără a specifica însă responsabilitățile acelor formulări. De asemenea, el a fost acuzat că a folosit inadecvat mașina de serviciu, un alt exemplu al presiunilor de natură corupătoare cu care se confruntă.
Noul guvern, a subliniat Biró, are datoria de a lua rapid măsuri în privința acestor acuzații de corupție și de intimidare, adică prin investigarea persoanelor implicate în nereguli. „Unul dintre principalele mandate pe care se bazează acest guvern este combateerea corupției și recuperarea fondurilor furate,” a concluzionat el. „Trebuie să se facă dreptate, iar cetățenii trebuie să recupereze ceea ce li s-a furat.”
Pe de altă parte, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a afirmat că există o „toleranță zero” în ceea ce privește frauda împotriva bugetului UE. „Statele membre sunt cele care trebuie să prevină, să detecteze și să gestioneze eficient orice nereguli sau fraude în această privință,” a adăugat el, subliniind că, dacă există suspiciuni de fraudă recunoscute de anchetatori sau procurori UE, Comisia va fi în contact cu statele membre pentru a asigura recuperarea fondurilor furate.
Biró a observat că guvernul lui Magyar nu a stabilit contactul cu Autoritatea pentru asumarea responsabilității în colaborarea pe această temă, dar s-au declarat disponibili să împărtășească informațiile acumulate. „Avem o bogăție de informații și am descoperit mai multe cazuri,” a afirmat el, precizând că în funcție de modul în care se va structura cooperarea inter-instituțională, vor putea lua măsuri cu privire la recuperarea activelor. Este de așteptat ca Naționala pentru Recuperarea Activelor, un organism nou pe care Magyar s-a angajat să-l creeze, să se ocupe de investigarea furtului de bunuri publice.
În luna precedentă, Magyar a anunțat că Ungaria va colabora cu Biroul Public European al Procurorului, al cărui acces a fost refuzat de Orbán. EPPO are mandatul de a investiga și urmări penal crimele ce implică bugetul UE, cum ar fi frauda și actele de corupție.