Patronul lanțului Dristor, arestat preventiv în Turcia într-un dosar de spălare de bani
Ahmet Ugur Pakcan, proprietarul lanțului Dristor Doner Kebap, a fost arestat preventiv în Turcia, alături de alte zeci de persoane, într-o anchetă coordonată de Parchetul din Ankara. Cercetările vizează acuzații de conducere a unei organizații criminale, fraudă în formă agravată, încălcare a legislației fiscale și spălare de active provenite din activități infracționale.
Ancheta vizează o presupusă grupare condusă de Alihan Kuriş, aflat în prezent în detenție, și s-a extins în urma unor noi mărturii care detaliază o presupusă rețea de transfer de bani ce opera prin România, precum și în urma descoperirii unui sistem de comunicare închis utilizat de mii de membri.
Mărturia care a extins ancheta
Anchetatorii au obținut o declarație de la un martor identificat cu inițialele G.K., care a afirmat că a fost anterior partener într-un lanț de restaurante de tip döner din România și a furnizat autorităților detalii despre presupusele operațiuni ale grupului în această țară.
Potrivit mărturiei, Pakcan ar fi fost „mâna dreaptă” a lui Kuriş și presupusul reprezentant al grupului în România, supervizând activitățile acestuia în Balcani. Martorul a susținut că patronul Dristor gestiona o rețea financiară importantă prin intermediul lanțului de restaurante Dristor Döner și al caselor de schimb valutar Dristor din București.
G.K. a mai afirmat că Pakcan era singurul responsabil oficial pentru un cămin studențesc din capitală, legat de grup, despre care anchetatorii bănuiesc că a jucat un rol în operațiunile financiare.
Studenți folosiți pentru transportul banilor
Conform declarației martorului, studenții cazați în cămin erau folosiți pentru a transfera sume mari de bani între Turcia și România. Cei care călătoreau în Turcia în vacanță ar fi fost îndrumați către M.A., un avocat din Istanbul despre care se presupune că avea legături cu grupul.
Sume mari în dolari americani, euro și lire sterline ar fi fost introduse în bagajele acestora înainte de întoarcerea în România, iar studenții primeau instrucțiuni să nu deschidă valizele până la sosire. Ulterior, banii ar fi fost preluați la București de membri ai organizației și introduși în rețeaua financiară a acesteia.
Întâlniri secrete și presupuse legături cu FETÖ
G.K. a susținut că membrii grupului și studenții din cămin se reuneau în fiecare zi de joi pentru întâlniri în cadrul cărora se rugau împotriva guvernului turc. El a declarat că a aflat despre aceste întruniri în timpul unei vizite în România, iar partenerul său de afaceri a confirmat desfășurarea lor.
Martorul a mai afirmat că Pakcan și Kuriş au organizat întâlniri secrete într-un complex de vile din provincia Bolu, descris drept centru de coordonare al grupului, unde ar fi fost depozitate fonduri obținute prin mijloace ilicite.
De asemenea, G.K. a susținut că Pakcan a participat la funeraliile lui Fetullah Gülen, liderul stabilit în SUA al Grupării Teroriste Güleniste, la ordinul lui Kuriş, adăugând că evidența călătoriilor internaționale ale acestuia ar putea confirma deplasarea.
Sistemul de comunicare secretă „Glooper”
Anchetatorii au descoperit un sistem închis de comunicare și date numit „Glooper”, utilizat de membrii din eșaloanele superioare ale grupului. Analizele digitale au relevat că aplicația nu era disponibilă pe platforme standard precum Apple App Store sau Google Play Store și nu putea fi accesată de publicul larg.
Sistemul ar fi fost dezvoltat special în India, la ordinul lui Kuriş, și pus la dispoziția a aproximativ 3.300 de persoane din structura de conducere. Glooper servea nu doar ca platformă de mesagerie, ci și ca infrastructură digitală pentru gestionarea informațiilor legate de cămine, personal, activități administrative și chestiuni financiare.
Autentificare în trei etape
Accesul la Glooper era protejat printr-un mecanism de autentificare în trei etape, care implica o parolă, verificarea biometrică și o autorizare externă. Simpla deținere a parolei sau a dispozitivului unui utilizator nu oferea acces la sistem, conform constatărilor.
Autoritățile consideră că aceste măsuri aveau scopul de a limita accesul doar la utilizatorii aprobați în prealabil. Pentru comunicarea cu instructorii religioși se utiliza un sistem intern separat bazat pe e-mailuri criptate, în timp ce Glooper era rezervat comunicării la nivel de conducere, operațiunilor administrative și procesării datelor.
Descoperirea a dus la comparații cu ByLock, aplicația de mesagerie criptată utilizată de membrii FETÖ, deși autoritățile nu au stabilit că cele două utilizează aceeași infrastructură tehnică.