ONU a adoptat o rezoluție istorică împotriva traficului de sclavi africani
Pe data de 25 martie 2026, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a luat o decizie semnificativă, adoptând o rezoluție prin care traficul de sclavi africani este recunoscut drept „cea mai gravă crimă împotriva umanității”. Această rezoluție vine ca un răspuns global la nedreptățile istorice și solicită, printre altele, acordarea de despăgubiri pentru victimele acestei practici abominabile. În cadrul votului, 123 de state au fost de acord cu textul, 3 state s-au opus, iar 52 s-au abținut, printre care se numără și România.
Aceste abțineri au stârnit dezbateri intense privind opportunitatea și implicațiile adoptării unei astfel de măsuri. Națiunile care s-au opus rezoluției includ Argentina, Israel și Statele Unite, iar Regatul Unit, alături de toți cei 27 de membri ai Uniunii Europene, a exprimat rezerve prin abținere. Deși rezoluția nu impune obligații legale strict definite, ea reflectă o opinie internațională clară în legătură cu importanța recunoașterii și reparării nedreptăților istorice.
Ambasadorul adjunct al Statelor Unite, Dan Negrea, a subliniat că țara sa nu recunoaște un „drept legal la reparații pentru nedreptățile istorice” întâmplate într-o perioadă în care acestea nu încalcau dreptul internațional. Această poziție face parte dintr-un răspuns mai amplu în societatea americană, în special în urma evenimentelor care au reînnodat discuțiile asupra reparării injustițiilor istorice, cum ar fi moartea lui George Floyd.
Președintele Ghanei, John Dramani Mahama, a salutat adoptarea acestei rezoluții, afirmând că reprezintă un omagiu adus milioanelor de oameni care au suferit umilințele sclaviei și o garanție împotriva uitării acestora. Această dată a coincis cu Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Sclaviei și Comerțului Transatlantic cu Sclavi, subliniind impactul profund și de lungă durată pe care aceste evenimente istorice l-au avut asupra umanității.
Rezultatul votului a fost întâmpinat cu aplauze de diplomați din întreaga lume, aceștia considerând că este un pas esențial către justiția reparatorie. Chiar dacă rezoluția nu are putere juridică, ea simbolizează o poziție morală și chemarea la acțiune pentru a aborda nedreptățile care au marcat istoria mondială.