NOUA STRATEGIE A ISRAELULUI: SĂ SE BAZEZE PE TRUMP, SĂ EXERCITE PRESIUNE ASUPRA IRANULUI ȘI SĂ PĂSTREZE OPȚIUNEA MILITARĂ
Într-un climat internațional marcat de tensiuni crescute cu Iranul, liderii israelieni au ajuns la o concluzie ce redefinește abordarea lor strategică. Testul fundamental pentru Israel constă în evaluarea eficienței presiunii militare și a negocierilor nucleare, scopul fiind obținerea unui rezultat durabil, în defavoarea unei escaladări care ar implica costuri semnificative.
Peste aproximativ șase săptămâni de conflict, prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, și-a dedicat eforturile eliminării a ceea ce consideră a fi „amenințarea existențială” pe care o reprezintă Iranul. Aceasta presupune împiedicarea Teheranului de a obține arma nucleară și crearea unui climat favorabil pentru o revoltă populară în rândul cetățenilor iranieni împotriva regimului lor. Deși acest obiectiv nu a fost atins, Netanyahu a început să-și concentreze prioritățile asupra colaborării cu președintele Donald Trump, chiar și în contextul unor costuri politice și strategice.
Yaakov Amidror, fost consilier pe probleme de securitate națională, susține că Israelul a optat să colaboreze strâns cu Statele Unite, chiar dacă aceasta a implicat suspendarea atacurilor asupra Iranului. Această decizie a fost considerată esențială în contextul în care Tel Aviv caută să degradeze capacitățile militare iraniene fără a antagoniza o administrație americană deja tensionată de atacurile reciproce din Liban.
Un aspect central al acestei strategii este aspirația ca Washingtonul să ajungă la un acord cu Iranul care să abordeze problemele legate de programele nucleare și de rachete ale acestuia. Israelul mizează pe faptul că astfel de negocieri nu vor aduce ușurări în privința sancțiunilor economice, care ar putea întări regimul de la Teheran, așa cum indică declarațiile a șase oficiali israelieni, atât actuali, cât și anteriori.
În acest cadru, Netanyahu a consimțit să reducă intensitatea operațiunilor israeliene în Liban, conform cerințelor expres formulate de Trump. Această decizie a fost luată la scurt timp după ce Israelul a condus un atac masiv în sudul Libanului, vizând peste 100 de ținte și provocând moartea a mai mult de 300 de oameni în una dintre cele mai letale campanii din istoria recentă a regiunii.
Deși Netanyahu nu a confirmat public această promisiune, s-a cerut echipei sale să inițieze negocieri cu Libanul pentru dezarmarea grupului Hezbollah, iar consultările preliminare între reprezentanți americani, libanezi și israelieni sunt programate să înceapă săptămâna viitoare la Washington. Israelul vizează să continue atacurile asupra Libanului, chiar și în timpul discuțiilor, respingând solicitările de încetare a focului și executând operațiuni de teren pentru a neutraliza armamentul Hezbollah.
În privința obiectivelor pe termen scurt, oficialii israelieni se concentrează pe formarea unui tampon în nord și pe configurarea terenului de luptă, astfel încât, în eventualitatea unor negocieri viitoare, acestea să înceapă dintr-o poziție favorabilă. Totuși, unii se tem că o concentrare excesivă asupra obținerii unui acord care să implice doar reducerea stocului de uraniu îmbogățit de către Iran nu va elimina complet amenințarea nucleară, având în vedere păstrarea infrastructurii programului nuclear.
În concluzie, atât Israelul, cât și Statele Unite se bazează pe o combinație de presiune militară și diplomație în speranța de a obține rezultate durabile. Totuși, dacă aceste încercări nu reușesc, Israelul ar putea rămâne expus unei amenințări perpetue, generând costuri economice și militare din ce în ce mai mari.
