GHEAȚA GLACIARĂ A LUMII PRIMEȘTE UN SANCTUAR DE SIGURANȚĂ ÎN FAȚA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ȘI CONTROVERSELOR POLITICE
Într-o ceremonie inedită desfășurată pe zăpezile Antarcticii, oamenii de știință au realizat un proiect grandios prin închiderea unor fragmente prețioase din trecutul planetei noastre într-un tunel de 30 de metri, salvându-le astfel de amenințările sumbru provocate de încălzirea globală și de instabilitatea geopolitică. Aceste mostre de gheață, culese din două ghețari alpini, care se află într-un proces accelerat de dispariție, conțin micro-organisme rare și bule de aer vechi de mii de ani. Aceste dovezi valoroase vor constitui resurse incomensurabile pentru cercetătorii viitorului, care, folosind tehnologii ce încă nu au fost inventate, ar putea dezvălui informații esențiale despre evoluția virusurilor sau despre modelele climatice globale.
UN “CEAS AL TIMPULUI” CARE SE TOPEȘTE RAPID
Carlo Barbante, vicepreședintele fundației Ice Memory, a subliniat situația alarmantă a ghețarilor, afirmând: „Mașinile noastre ale timpului se topesc cu o viteză amețitoare.” Acest sanctuar, purtând simbolul Ice Memory Sanctuary, a fost instalat strategic la mai puțin de un kilometru de baza franco-italiană Concordia din Antarctica. Îngropat sub o calotă glaciară de peste 3.200 de metri grosime, tunelul menține o temperatură constantă de -52 grade Celsius, asigurând astfel conservarea mostrelor pe o perioadă estimată de cel puțin 70 de ani.
Până în prezent, proiectul a reușit să adune mostre de gheață din zece ghețari din diverse colțuri ale lumii, inclusiv din Svalbard și Kilimanjaro. Aceste mostre vor fi transportate treptat în Antarctica, iar Jérôme Chappellaz, cofondator al sanctuarului, a propus extinderea unor locații similare pe continentul sudic, sugerând chiar că China ar putea contribui cu gheață tibetană la acest efort internațional.
UN EFORT INTERNAȚIONAL CU MIZĂ ȘTIINȚIFICĂ
Prin colaborarea eficientă dintre Franța și Italia, s-au alocat resurse logistice și financiare pentru realizarea acestui sanctuar. Gianluigi Consoli, reprezentant al Ministerului Italian pentru Universități și Cercetare, a accentuat importanța acestui proiect sublinind că „nu este vorba despre investiții pe termen scurt, ci de o alegere strategică bazată pe cooperare internațională.” În același timp, Poivre d’Arvor a făcut apel la semnarea unui tratat internațional care să garanteze sprijinul statelor în favoarea acestui sanctuar și accesul liber al cercetătorilor la probele acoperite.
Într-un gest simbolic, pe interiorul ușii care protejează sanctuarul, cineva a scris cu cuvintele latine „Quo Vadis?”, adică „Unde mergi?”. Această întrebare plutește deasupra întregului continent, care beneficiază de protecția tratatului din 1959 ce stipulează utilizarea Antarcticii în scopuri pașnice și științifice. Rămâne de văzut dacă aceste idealuri vor reuși să reziste în fața presiunilor politice globale care cresc de la o zi la alta.
CONTINENTUL SUDIC VS. DISPUTELE GEOPOLITICE
Sub conducerea administrației Trump, cunoscută pentru pozițiile sale controversate față de schimbările climatice și inițiativele ecologice, multe colaborări internaționale au fost afectate. Totuși, William Muntean, fost consilier al Departamentului de Stat pentru Antarctica, a afirmat că politica SUA în regiune nu a suferit modificări semnificative, fie sub conducerea lui Trump, fie sub mandatul lui Biden. Cu toate acestea, el a admis că o schimbare radicală a acestei politici nu poate fi complet exclusă.
Deși Antarctica nu pare să fie atrasă direct în controversele comerciale sau militare, stabilitatea sa continuă să depindă de respectarea tratatelor care au asigurat protecția ei timp de zeci de ani. Această fragilitate subliniază necesitatea unei vigilențe sporite în contextul evoluțiilor climatice și al ambițiilor geopolitice ce amenință acest colț al planetei, aparent insensibil la turbulențele externe.
Sursa: www.politico.eu
