Drumul Kosovo spre NATO și UE, în pericol în alegerile de duminică, avertizează fosta președintă
Vjosa Osmani, fosta președintă a Kosovo, a exprimat îngrijorări profunde legate de viitorul țării în perspectiva alegerilor parlamentare anticipate planificate pentru duminică. Aceasta subliniază că rezultatul acestor alegeri ar putea influența semnificativ traiectoria Kosovo către integrarea în NATO și Uniunea Europeană.
Într-un interviu acordat publicației POLITICO, Osmani și-a criticat dur succesorul, prim-ministrul Albin Kurti, afirmând că o eventuală realegere a acestuia ar putea compromite eforturile proeuropene și atlantiste ale națiunii. Fosta președintă, care a exercitat funcția între 2021 și aprilie 2024, anunțând o criză constituțională din cauza nealegerii succesorului său, a remarcat: „Viitorul Kosovo nu poate fi ostaticul ambițiilor politice personale.”
De la proclamarea independenței față de Serbia în 2008, Kosovo a avut dificultăți în a obține recunoaștere internațională. Deși Statele Unite și alte economii majore din G7 îi recunosc suveranitatea, anumite state membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Grecia, Spania, România și Slovacia, nu au realizat această validare, complicând astfel integrarea Pristinei în NATO și UE.
Osmani a criticat politicile lui Kurti, liderul partidului populist de stânga Vetëvendosje, menționând că acestea au dus la deteriorarea relațiilor cu aliații europeni și americani. Aceasta a subliniat că, pe parcursul mandatului său, Kurti a implementat decizii controversate, cum ar fi numirea primarilor etnici albanezi în municipalitățile cu majoritate sârbească din nordul Kosovo, ceea ce a dus la acuzații de instigare a tensiunilor etnice din partea oficialilor occidentali.
Mai mult, Osmani a evidențiat faptul că, în loc să progreseze în discuțiile de aderare, Bruxelles a impus sancțiuni Kosovo din cauza neîndeplinirii angajamentului de a reduce violențele în aceste municipalități, ceea ce a dus la suspendarea ajutoarelor economice din UE. Aceste sancțiuni au fost ridicate doar după desfășurarea alegerilor locale în anul precedent.
Relațiile lui Kurti cu Washingtonul au fost de asemenea afectate de tensiuni, acesta acuzând administrația fostului președinte Donald Trump că a tentat să-i răstoarne guvernul pentru a obține un acord territorial cu Serbia. Totuși, Kurti a adoptat recent o poziție mai conciliantă, susținând public intervenția militară a Statelor Unite în Venezuela.
Osmani consideră că acțiunile și declarațiile controversate ale lui Kurti au avut un impact negativ asupra imaginii Kosovo pe plan internațional. „El trebuia să construiască încredere, dar a acționat în exact direcția opusă,” a conchis aceasta.
În contextul acestor evenimente, Osmani se prezintă în alegerile de duminică cu scopul de a-și recâștiga funcția de președinte, care îi va oferi puterea de a returna legislația pentru revizuire și de a desemna personalități cheie în domeniile judiciar și administrativ. Aceasta a afirmat că Kurti urmărește să controleze toate instituțiile, evidențiind eforturile acestuia de a diminua puterea instituției prezidențiale.
Osmani a adăugat că Washingtonul ar trebui să joace un rol mai activ în dialogul cu Belgradul, având în vedere că fiecare dată când Statele Unite s-au implicat, negocierile au fost mai fructuoase. „Vreau ca Kosovo să nu mai ceară permisiunea de a exista și să acționeze cu încrederea unui stat suveran,” a încheiat ea.