DRAFTUL DE ACORD STABILEȘTE UN OBIECTIV CLIMATIC INTERNO DE 85% MAI SLAB PENTRU UE
Pe 5 noiembrie 2025, un nou acord climatic propus de miniștrii mediului din Uniunea Europeană a creat controverse, stabilind o țintă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de doar 85% pentru anul 2040. Aceasta reprezintă o diminuare semnificativă comparativ cu ambițioasa propunere de 90% avansată anterior de Comisia Europeană. Negocierile, desfășurate la Bruxelles, au fost pline de concesii și compromisuri, mai degrabă decât de progresul dorit.
Așadar, în urma multora ore de discuții intense, majoritatea țărilor membre au acceptat un text care le permite să își reducă emisiile, lăsând în aer promisiunile ferme făcute anterior. Declarația Danemarcei, țara care prezidează negocierile, a adus la cunoștință că există „o bază politică pentru un acord”, dar fără a oferi detalii concrete care să inspire încredere în viitor.
PUNCTUL FIERBINTE AL NEGOCIERILOR: 85% REDUCERE INTERNĂ ȘI CONCESII EXTERNE
Acordul preliminar a fost un rezultat al unui compromis care a stârnit nemulțumire printre organizațiile ecologiste. Deși inițial s-a promis o reducere de 90%, documentul final permite acum o reducere internă de doar 85%, creând astfel o fereastră deschisă pentru utilizarea creditelor de carbon din afara Uniunii Europene. Aici intervin aspecte financiare delicate, cu responsabilitatea ecologică deplasată în afara granițelor Uniunii, ceea ce pune la îndoială sinceritatea angajamentului European față de climă.
Un alt detaliu controversat este introducerea posibilității ca țările membre să transfere 5% din obligațiile naționale către alte state printr-un mecanism de outsourcing climatic. Această practică, care transformă responsabilitatea ecologică într-un calcul financiar internațional, s-a regăsit stipulată clar pentru prima dată, înlocuind formulările anterioare considerate mai puțin angajante.
UN PAS ÎNAPOI PENTRU REGLEMENTĂRILE VERZI: PRESIUNILE ITALIEI ȘI POLONIEI
În spatele acestor tratative se află o luptă de putere între statele membre, fiecare dintre ele încercând să își impună agenda. Italia a insistat pentru includerea combustibililor cu emisii scăzute în planul de transport, punând astfel sub semnul întrebării ambițiile Uniunii Europene de a abandonat treptat motoarele cu combustie internă. Această cerință a fost văzută ca o piedică majoră în calea proiectului climatic european.
Polonia, la rândul ei, ulterior a reușit să întârzie introducerea unei taxe pe carbon pentru transporturi și combustibili de încălzire, având ca rezultat amânarea de un an a acestui demers. Aceste acțiuni au subliniat diviziunile adânci dintre statele membre, între cele care aspiră să protejeze mediul și cele care par să se opună reformelor ecologice.
DIVIZIUNILE PERSISTENTE ȘI UN VIITOR CLIMATIC INCERT
Privind orizontul pentru reducerea emisiilor în 2035, incertitudinea persistă. Ultimul draft propus conține intervale de reducere, nu un obiectiv clar, variind între 66,25% și 72,5%. Aprobarea acestuia, având nevoie de consensul unanim al statelor membre, este văzută ca improbabilă, Ungaria fiind una dintre țările care ar putea bloca acordul.
În preziua summitului climatic COP30 din Brazilia, acest acord provizoriu denotă faptul că Uniunea Europeană își apără aparențele fără o bază solidă. Critica vine nu doar din partea organizațiilor ecologiste, ci și din rândul experților, care semnalează un obiectiv climatic clar slăbit, măsuri compromisive și o listă interminabilă de derogări. Această realitate sugerează că drumul către neutralitatea climatică devine din ce în ce mai complicat, cu un viitor nesigur pentru mediul înconjurător.
Sursa: Politico
