Criza Ceuta: 22 de lideri europeni unite împotriva politicii migratorii a lui Sánchez
Pe 1 august 2026, un număr semnificativ de 22 de lideri din Uniunea Europeană, printre care se numără cancelarul german Friedrich Merz și prim-ministrul italian Giorgia Meloni, au inițiat o acțiune concertată menită să critice politica migrațională adoptată de premierul spaniol Pedro Sánchez. Acești lideri l-au acuzat pe Sánchez de subminarea securității granitelor Uniunii, în contextul unui influx masiv de migranți neautorizați sosind din Maroc în exclava spaniolă Ceuta.
Premierul spaniol a reacționat cu un puternic protest, caracterizând comportamentul partenerilor săi europeni drept „egoist” și „ilegal”, în lumina sosirii a aproximativ 50.000 de migranți neautorizați în țară. Deși majoritatea acestor migranți s-au întors în Maroc și nu au reușit să ajungă în teritoriul continental al Uniunii Europene, cei 22 de lideri europeni și-au exprimat îngrijorări serioase cu privire la impactul asupra frontierelor UE.
Criticile au fost exprimate în special față de decizia lui Sánchez de a oferi statut legal pentru până la 1,2 milioane de migranți neautorizați, considerată un „factor atrăgător” care ar fi amplificat criza. Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinților Consiliului European, António Costa și al Irlandei, Micheál Martin, liderii au insistat asupra necesității unei colaborări la nivel unional în gestionarea politicilor de migrație.
Conform acestei scrisori, ei subliniază: „avem datoria de a descuraja cu fermitate migrarea ilegală, prin coordonarea acțiunilor noastre, întărirea frontierelor externe și abordarea tuturor politicilor care ar putea acționa ca stimuli pentru migrarea necontrolată, cum ar fi regularizarea unui număr semnificativ de migranți ilegali.” În răspunsul său, Madridul a negat acuzațiile conform cărora schema de regularizare ar fi catalizatorul crizei din Ceuta, menționând că persoanele ce au intrat ilegal nu pot beneficia de această măsură.
Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe spaniol a precizat că procesul de regularizare este aplicat în conformitate cu condiții stricte, inclusiv necesitatea de a prezenta dovezi de rezidență în Spania anterior datei de 1 ianuarie 2026 și o ședere continuă de cinci luni la momentul aplicării. Data limită pentru depunerea cererilor a fost stabilită în luna iunie.
În ciuda argumentelor prezentate, reacția liderilor europeni a fost una de rigiditate, aceștia afirmând că nu pot permite ca migrarea să fie folosită ca un instrument pentru a crea impresia unei intrări ilegale în Uniunea Europeană, avertizând despre reintroducerea „controalelor temporare la granițele” blocului comunitar.
Reacția lui Sánchez la criticile liderilor europeni
În replica sa, Sánchez a denunțat atacurile liderilor europeni care sugerează o suspendare temporară a Spaniei din zona Schengen, considerând astfel de cereri contrare legislației europene, principiilor umanității și solidarității. El a criticat acuzațiile ca fiind „fake news” și prejudecăți nejustificate.
Referindu-se la datele statistice, Sánchez a evidențiat că, între 2021 și 2026, Spania a înregistrat un număr considerabil mai mic de intrări ilegale comparativ cu Italia. De asemenea, a amintit că migrarea a fost utilizată anterior ca un pretext pentru tensiuni între statele membre ale Uniunii Europene, făcând referire la acțiunile Belarusului din 2021, care au facilitat migrarea ilegală către Polonia și alte țări baltice.
În concluzie, premierul spaniol a subliniat că pozițiile exprimată de anumiți membri ai UE care susțin suspensia sunt alimentate de prejudecăți și ignoranță, afirmând că o reacție atât de polarizată și egoistă este inacceptabilă în contextul internațional actual, în care Uniunea Europeană trebuie să demonstreze unitate și solidaritate.