Recent, Curtea Constituțională a României a emis o decizie semnificativă prin respingerea sesizării formulate de președintele Nicușor Dan, care contestase modificările aduse Legii regimului cultelor. Această lege a fost inițiată de deputatul Silviu Vexler, liderul Federației Comunităților Evreiești din România, și a generat controverse datorită unor formulări vague care, conform criticilor, ar putea restrânge libertatea religioasă, un drept fundamental garantat de Constituție.
În cadrul acțiunii de advocacy, Nicușor Dan a subliniat că noul cadru legislativ extinde comportamentele infracționale asociate cu funcțiile religioase, ceea ce ar putea afecta direct practicienii religioși precum rabinii și imami. El a atras atenția asupra neclarităților din lege, indicând faptul că termenii folosiți sunt insuficient definiți, ceea ce creează posibilitatea interpretărilor subiective din partea autorităților competente.
Un alt punct de îngrijorare ridicat de președinte a fost utilizarea expresiei „alte funcții clericale ori monahale”, care oferă Secretariatului de Stat pentru Culte puterea de a defini noi categorii de funcții, astfel încălcând cerințele de claritate a legislației existente. De asemenea, Dan a subliniat că enumerarea funcțiilor clericale din lege este incompletă, omisiunea denumirilor specifice pentru toate cultele religioase recunoscute putând conduce la aplicarea inegală a dispozițiilor legale.
Decizia CCR de a respinge plângerea lui Nicușor Dan a fost percepută ca o lipsă de reacție adecvată la argumentele aduse. În ciuda acestui fapt, dezbaterile publice continue, subliniind necesitatea de clarificare a reglementărilor pentru a proteja drepturile de exprimare religioasă ale tuturor cultelor. Această situație evidențiază complexitatea relațiilor dintre instituțiile statului și comunitățile religioase, o temă tot mai relevantă în peisajul social românesc contemporan.
