BRNABIĆ DIN SERBIA CONDAMNĂ STANDARDELE DUBLE ALE UE ÎN PRIVINȚA EXTINDERII
Ana Brnabić, președintele Adunării Naționale a Serbiei și fost prim-ministru, a lansat recent critici severe la adresa Uniunii Europene, subliniind nedreptățile percepute în abordarea acesteia față de extinderea sa, în special raportat la Serbia. Ea a afirmat că țara sa este sancționată nu pentru lipsa respectării standardelor democratice, ci pentru atitudinea prietenoasă față de Rusia. Potrivit Brnabić, această distorsiune a politicii de extindere a fost exacerbata de contextul internațional, mai ales în urma invaziei Ucrainei de către Rusia.
Brnabić a declarat că „UE își schimbă poziția cu privire la extindere și în mod evident acesta devine un subiect din ce în ce mai important”. Criticile sale se concentrează pe modul în care regulile și criteriile de aderare s-au modificat radical din 2014, anul în care Serbia a început discuțiile pentru aderare. Aceasta consideră că aceste schimbări sunt injuste și afectează grav parcursul Serbiei către integrarea europeană.
După ce Serbia a obținut statutul de țară candidată în 2012 și a început negocierile pe diferite capitole (numite „clustere”) din 2014, Brnabić susține că întârzierile în deschiderea noilor clustere nu sunt rezultatul unei lipse de pregătire. Dimpotrivă, acestea sunt cauzate de nealinierile în politica externă a Serbiei față de cerințele Uniunii Europene.
Un alt punct subliniat de Brnabić este progresul înregistrat de alte state din Balcanii de Vest, precum Albania și Muntenegru, care avansează în negocierile pentru aderare, în contrast cu stagnarea Serbiei. În acest context, președintele Adunării Naționale a ridicat întrebarea despre validitatea narațiunilor potrivit cărora Serbia ar fi pe o cale regresivă din punct de vedere democratic. Ea a amintit incidente violente din Albania și reacția inexistentă din partea UE, evidențiind un dublu standard în evaluarea situațiilor similare.
În plus, Brnabić a atras atenția asupra amenințărilor legate de tăierea fondurilor de pre-accesiune care ar putea afecta Serbia cu până la 1,5 miliarde de euro. Aceste presiuni externe pun în pericol parcursul european al țării și subliniază complexitatea relației dintre Serbia și Uniunea Europeană, în special în actualul climat geopolitic. Criticile sale evidențiază necesitatea unei evaluări mai echitabile a progreselor diferitelor candidate la aderare, în fața provocărilor și oportunităților variate cu care se confruntă fiecare națiune în parte.
