BELGIA CERE O PLASĂ DE SIGURANȚĂ FINANCIARĂ PENTRU ACTIVELE RUSEȘTI ÎNGHEȚATE
Pe fundalul amenințărilor venite dinspre Kremlin și al intensificării tensiunilor geopolitice, Belgia se află în centrul unei discuții cruciale care ar putea influența întregul spațiu european. Autoritățile belgiene au solicitat Uniunii Europene o plasă de siguranță financiară suplimentară pentru a proteja un împrumut esențial destinat Ucrainei. Acest împrumut se bazează pe activele înghețate ale Rusiei, iar cererea belgiană subliniază complexitatea și riscurile implicate.
Conform documentelor obținute de POLITICO, Belgia propune să aloce un buget suplimentar de garantare pentru un împrumut impresionant de 210 miliarde de euro. Aceste fonduri sunt destinate sprijinirii Ucrainei în războiul său contra agresiunii ruse, iar Bruxelles-ul se pregătește pentru o misiune extrem de delicată.
În prezent, planurile Comisiei Europene includ utilizarea a 185 de miliarde de euro din activele gestionate de Euroclear, depozitarul financiar cu sediul în Bruxelles, iar restul de 25 de miliarde ar proveni din fonduri înghețate în conturi private din alte state membre UE, în special din Franța. Totuși, Belgia solicită o extindere a măsurilor de siguranță pentru a preveni riscurile legale și financiare asociate cu această inițiativă.
TEMERILE BELGIEI ȘI POZIȚIA STATELOR MEMBRE
Întrucât Belgia își propune consolidarea sistemului Euroclear împotriva posibilelor reacții adverse din partea Rusiei, includerea unui mecanism mai vast de garantare financiară devine un subiect de dispută. Aceasta ar trebui să protejeze statele membre de responsabilitatea rambursării întregului împrumut, în cazul în care Kremlinul ar reuși să recupereze activele înghețate. Este o manevră prudentă, dar extrem de contestată de către alte state membre care promovază o strategie fiscală mai conservatoare, temându-se că o astfel de măsură ar putea deveni o povară financiară pentru contribuabilii europeni.
În timp ce Belgia insistă pe necesitatea unui buffer suplimentar, pozițiile divergențe între statele membre afectează unitatea Uniunii Europene în fața acestei provocări. Utilizarea fondurilor rusești este parte dintr-o abordare mai largă a Uniunii Europene, care caută să evite finanțarea războiului cu resurse interne, dar riscurile asociate divizează capitalele europene.
FONDURI ÎNGHEȚATE ȘI BENEFICIARII ACESTORA
Una dintre problemele centrale constă în faptul că, în prezent, veniturile generate din activele înghețate sunt folosite pentru a rambursa un împrumut de 45 de miliarde de euro contractat de Ucraina de la țările G7. Euroclear, care administrează aceste fonduri, a stabilit un buffer de 10% pentru a acoperi riscurile legale, însă Belgia chinuiește ideea de a mări acest procent în anii următori, pentru a oferi o protecție mai solidă contra eventualelor atacuri financiare sau juridice din partea Rusiei.
Printre propunerile cheie se regăsește utilizarea profiturilor de dobândă, care în trecut au generat aproximativ 4 miliarde de euro, pentru a susține această plasă de siguranță. Aceste fonduri sunt acum strict controlate de Uniunea Europeană, și Bruxelles-ul trebuie să navigheze cu precauție în această misiune. De asemenea, Belgia solicită fonduri adiționale pentru a acoperi cheltuielile „mărite” ale Euroclear, incluzând costuri legale și pierderi de venituri ce ar putea apărea din represalii financiare.
O PROBLEMĂ PRESANTĂ LA SUMMITUL LIDERILOR UE
Dezbaterile pe marginea acestei inițiative se intensifică cu doar o săptămână înaintea summitului liderilor europeni din Bruxelles, programat pentru 18 decembrie. Se așteaptă ca la acest eveniment să fie stabilit un mecanism clar pentru sprijinirea Ucrainei în contextul unei situații economice care devine tot mai critică. Cu fondurile actuale ale Kievului amenințate de epuizare până în aprilie, contribuțiile din bugetele naționale devin o posibilitate tot mai temută de către statele care militează pentru austeritate.
Un aspect deosebit de îngrijorător este că Belgia, ca principal gestionator al activelor înghețate prin intermediul Euroclear, s-ar putea trezi obligată să suporte întreaga responsabilitate finanaciară a rambursării împrumutului, în eventualitatea în care Kremlinul va reuși să-și recupereze fondurile prin căi legale. Această posibilitate complicată intensifică îngrijorările guvernului belgian și împinge Uniunea Europeană într-o stare de impas diplomatic profund.
Sursa: cronicaromaneasca.ro/politica/belgia-cere-un-fond-suplimentar-pentru-imprumutul-activelor-rusesti/
