DEZAMĂGIREA SUMMITULUI UE DE LA COPENHAGA

Un alt summit, o altă promisiune deșartă. Copenhaga a fost scena unei piese de teatru în care liderii europeni, învăluiți în diplomății sterile, s-au străduit să ascundă evidentele eșecuri. Ce s-a discutat? Securitatea continentului și utilizarea activelor rusești înghețate, sub tema unor proiecte grandioase ce sună ireal pe hârtie, dar care în realitate, nu reprezintă decât un fiasco lent.

ACTIVELE RUSEȘTI ȘI INCAPACITATEA DECIZIONALĂ

Planul de a destinat Ucrainei un împrumut colosal de 140 de miliarde de euro, valorificând activele rusești înghețate, s-a dovedit a fi un miraj. Opiniile sceptice au ieșit la iveală, iar Belgia a fost printre națiunile care au +fugărit ideea, invocând riscurile unui conflict juridic cu Kremlinul. Vocea rece a premierului belgian Bart de Wever a amplificat neîncrederea, iar promisiunile lui von der Leyen au fost perfect ignorate.

APĂRAREA EUROPEANĂ: UN MARE VIZIUNE, O MICĂ REALITATE

Discuțiile interminabile despre apărare par a fi un joc de glezne pe un teren al nimănui. Conceptul unui „zid anti-dronă” a stârnit controverse chiar între marii jucători, cum ar fi Franța și Germania. Între timp, sudul Europei se află captiv în chestiunile proprii, nelăsând loc unor soluții funcționale. Această apărare comună nu este decât un castel de nisip, care stă să se fastâce la fiecare val al intereselor naționale divergente.

GERMANIA, LIDERUL RATATÎN

Întreaga atenție a summitului a fost deviată de la agenda oficială, unde cancelarul german Friedrich Merz a venit cu idei fără substanță. O tentativă nerușinată de a atrage privirile asupra competitivității industriale, fără a propune nicio soluție pertinentă, a lăsat un gust amar. Merz a eșuat, lăsând în umbră problemele esențiale ale Europei.

DIPLOMAȚIA, O PRIORITATE CĂPUȘATĂ

Discuțiile au fost acaparate de un fastuos dinner organizat de familia regală daneză, care a prioritizat protocolul în detrimentul realităților urgente. Politicienii, preocupați de ceasurile protocolare, au preferat ambiguitatea în locul unor dezbateri constructive. Când Timpul devine stăpânul discuțiilor, e clar că Europa rămâne captivită în propriile-i haosuri.

MEMBRII CLUBULUI UE: SELECTIVITATEA PE FAȚĂ

Propunerile de admitere rapidă a Ucrainei au fost rapid anihilate, lăsându-se loc unei strigăte din partea premierului portughez António Costa, care a încercat să ocolească împotrivirea lui Viktor Orbán. Reacțiile negative din partea Ungariei, Franței și Greciei au evidențiat o preferință a Uniunii pentru uși închise, mai ales când vine vorba de a accepta noi membri în mijlocul unor crize geopolitice.

În concluzie, summitul de la Copenhaga a fost o oglindă a absenței acțiunii concrete și a fricii de a acționa. Vorbele mari nu pot ascunde substanța măruntă a realității, iar întâlnirile europene continuă să fie marcate de un dezastru pe fața unei unități iluzorii, în care fiecare își apără doar propriile interese. Europa este prinsă în capcana unui discurs frumos, dar fără efectivitate.

Sursa: Politico

Sursa: cronicaromaneasca.ro/politica/5-lectii-invatate-de-la-summitul-ue-de-la-copenhaga/